"Cercetări experimentale şi numerice asupra sistemului de postcombustie alimentat cu amestecuri metan-hidrogen" - H2POSTCOMB
|
Cod Proiect: Numar contract: Titlu Proiect: Acronim: Autoritatea Contractanta: Durata Proiect: Consorţiu: Buget Proiect: Director Proiect (CO): Scopul proiectului este de a proiecta, fabrica şi efectua experimente pe un sistem de postcombustie alimentat cu hidrogen plasat în avalul unui tubomotor. Pe lânga hidrogenul pur, amestecurile de hidrogen-metan vor fi studiate deoarece hidrogenul înlocuieşte metanul ca drept component principal al combustibilului. Toate testele vor fi efectuate la presiunea atmosferică. Stabilitatea flăcării este studiată într-o gamă largă de condiţii de funcţionare pentru amestec sarac de combustibil, deoarece aceasta metoda este recunoscută ca o abordare eficientă pentru reducerea emisiilor de NOx. Vor fi testate diferite procente volumice de hidrogen in amestecuri de hidrogen/metan incusiv hidrogen 100%. Din totalitatea geometriilor studiate vor fi alese cele mai bune trei geometrii care vor fi fabricate si testate.
Figure 1. Propunere stand experimental
Table 1- Program experimental |
Etapa 1 -REZULTATE
Obiective:
1. Estimarea debitelor de combustibil pentru amestecurile de hidrogen cu gaz metan (60%H2+40%CH4, 80%H2+20%CH4) si pentru hidrogen pur 100%H2
Abordarea firească ar fi ca la înlocuirea combustibilului cu un altul să se urmărească obţinerea aceloraşi performante, prin urmare se va alege metoda: ?inerea puterii constante.
Realizată prin urmărirea puterii rezultate din combustibil:
P= ṁc*Hi
unde : P - puterea termică [kW]
ṁc - debitul masic al combustibilului [kg/s]
Hi - puterea calorifică inferioară a amestecului combustibil [kJ/kg]
Tabel 1.2 Debitele de combustibil calculate în funcţie de puterea termică
∘ Grad de realizare: 100 %
2. Descrierea stabilizatorului de flacara si a injectorului de combustibil - Prototip (V1) - sistemul primar de stabilizare prin corp neaerodinamic de tip "V" de la care s-a plecat.
Fig. 1- Sistemul de postcombustie initial
Modificarea esentiala consta in aplicarea unui perete concav la marginea stabilizatorului de flacara asfel incat sa formeze un injector pentru combustibil. In cadrul incintei create s-au aplicat diferite diametre de gauri pentru combustibil atat pe partiile laterale ale stabilizatorului de flacara cat si pe peretele concav in functie de cazul studiat.
Fig.2 - Stabilizator de flacara
Rolul peretilor amplasati in lateralele stabilizatorului de flacara este acela de a direcţiona fluxul de gaze de ardere, anume un debit constant de 0,49kg/s, furnizat de către turbomotorul (Garret) în jurul geometriei V a stabilizatorului de flacără. Canalul de curgere prevăzut, permite simultan amestecarea gazelor de ardere ce au în componenţă 18, 5% procent volumic O2 cu combustibilul ales, cat şi racirea peretelui stabilizatorului prin asigurarea unei convecţii forţate datorate creşterii vitezei de curge în acest spaţiu.
∘ Grad de realizare: 100 %
3. Simularile numerice aferente solutilor constructive propuse.
Setarea cazurilor
Fig. 3-Domeniul de calcul
Tabelul 1.3 - Conditii la limita
Cazurile selectionate pentru fabricare sunt dupa cum urmeaza:
∘ Grad de realizare: 100 %
“Etapa ll. Fabricarea ansamblului de postcombustie si Campania Experimentala privind testarea sistemului de postcombustie.”
- Pe baza rezultatelor obtinute in etapa anterioara,4 demonstratoare ale sistemului de postardere au fost fabricate(3 prin metoda clasica al 4-lea prin printare 3D) ;
- Amenajarea standului experimental si instrumentarea lui;
- Au fost efectuate experimentari folosind drept combustibil hidrogenul pur(100% H2) si amestecurile de hidrogen-metan (60%H2+40%CH4, 80%H2+20%CH4) ;
- Au fost realizate analiza gazelor de ardere pentru fiecare demonstrator si combustibil folosit
- Experimentari de laserometrie PIV(Particle image velocimetry) pentru determinarea campurilor de viteze.
- Masuratori acustice globale
In urma cercetărilor efectuate in faza anterioara a proiectului 3 soluții constructive au fost alese iar Prototipul P3 a fost fabricat si prin Printare 3D folosind acelasi material ca si la Prototipurile precedente adica INCONEL 625 (Tabelul 1 / Figura1):
Tabelul 1- Solutii contructive testate
Nr.crt. | Versiune | Unghi stabilizator[Grade] | Numar de gauri | Diametru Gaura[mm] |
1 | Prototip 1(P1) | V60 | 40 | 1 |
2 | Prototip 2(P2) | V60 | 40 | 3 |
3 | Prototip 3(P3) | V45 | 40 | 3 |
4 | Prototip 4-printat 3D(P4) | V45 | 40 | 3 |
Prima activitate, desfășurată integral de Comoti, a constat în proiectarea finala a celor trei stabilizatoare de flacara. Procesul tehnologic pentru execuția reperelor au inclus următoarele operațiunii: Debitare, îndoire, ajustară, control dimensional, sudura. Printarea 3D cu metal, SLM (selective laser melting), este numită în literatura de specialitate “additive manufacturing”, care presupune fabricarea unei piese în totalitate, numai cu ajutorul un printer 3D care folosește tehnica SLM.
Figură 1-Stabilizatorele de flacăra prelucrate prin metoda clasica(stânga) si Stabilizatorul de flacără printat 3D, asamblat(dreapta)
- Grad de realizare 100%
Amenajarea standului experimental -In Fig.2 este prezentat schema standului experimental. In Fig.2 este prezentata in ansamblu totalitatea instrumentărilor ce conțin:
- Termocuplu local si achiziție PLC
- Analizor de gaze Horiba
- Stabilizatorul de flacără în “V “
- Carcasa stabilizatorului de flacără
- Țeava alimentare combustibil
- Zonă de măsură 60-200 mm
- Analizor de gaze MRU
- Microfon
Figură 2- Detalii instrumentare Stand experimental
Particle ImageVelocimetry (PIV)- Metoda presupune o aşa numită „însămânţare” (Figură 3) a fluidului de lucru, adică introducerea în curgere a unor particule solide fine, în cazul de faţă de oxid de titan, şi iluminarea zonei de măsurat cu un fascicul Laser de intensitate medie, emis simultan cu declanşarea a două camere foto rapide care înregistrează imaginea astfel formată. Principalele componente care definesc acest experiment sunt: Sistem postcombustie, Camere CCD (Charge Coupled Device), Laserul: Litron Nano L200-15 PIV, Tronson evacuare.Turbomotorul, prin ajutajul de evacuare, permite realizarea însămânţării cu particule de oxid de titan, necesare metodei PIV, la capătul căruia există accesul optic necesar, după cum se arată în Fig. 3.
Figură 3-Schema standului experimental
- Grad de realizare 100%
Analiza comparativa a gazelor rezultate in urma arderii
Concentratia de CO2
A) | B) |
C)
Figura 4-CO2[ppm]( A)-60%H2, B)80%H2, C)100%H2
Concentratia de NO
A) | B) |
C)
Figura 5-NO[ppm]( A)-60%H2, B)80%H2, C)100%H2
Măsurători PIV
A) | B) |
C)
Figura 6- V component axial velocity]( A)-60%H2, B)80%H2, C)100%H2
Măsurători acustice globale
A) | B) |
C)
Figură 7- Măsurători acustice A)-Aval, B)-Amonte și C)-Ambiental.
În această secțiune se vor prezenta comparativ măsurătorile experimentale, simulările numerice ale vitezei și temperaturii medii. Flacăra este stabilizată cu un stabilizator de flacără în forma de “V”, montat la evacuarea gazelor de ardere ale generatorului. Combustibilul este injectat în curgere prin stabilizatorului de flacără şi aprins în aval, în locul unde condițiile de preamestecare sunt atinse. Prezenta stabilizatorului în curgere creează o zonă de recirculare ce are rolul de sursă de încălzire asigurând astfel arderea continuă a amestecului de combustibil. Forma şi intensitatea regiunii de recirculare pot fi observate prin intermediul măsurătorilor și simulărilor numerice ale vitezei, ce vor fi prezentate mai jos.
Figura 11-Componenta axiala a vitezei radiale pentru P3/P4 la distanta de 60 mm avalul stabilizatorului de flacăra
• Grad de realizare 100%
Diseminarea Rezultatelor Proiectului
Articole:
Pana in prezent 2 articole aferente proiectului au fost publicate:
1. Design and numerical investigations of an afterburner system using methane-hydrogen blends, Florin Florean, Andreea Mangra, Marius Enache, Razvan Carlanescu, Radu Kuncser, International Journal of Modern Manufacturing Technologies, ISSN 2067–3604, Vol. XV, No. 2 / 2023, https://doi.org/ 10.54684/ijmmt.2023.15.2.39, https://ijmmt.ro/international-journal-ijmmt/vol15no22023; (Indexat Scopus)
https://www.scopus.com/record/display.uri?eid=2-s2.0-85180445244&origin=resultslist
2. Florean, F.G.; Mangra, A.; Enache, M.; Deaconu, M.; Ciobanu, R.; Carlanescu, R. Experimental Research on an Afterburner System Fueled with Hydrogen–Methane Mixtures. Inventions 2024, 9, 46. https://doi.org/10.3390/inventions9030046, https://www.mdpi.com/2411-5134/9/3/46 , Factor de impact 3.4, Zona rosie.
Publicitate
Revista Market Watch 260-December 14, 2023